L'impresa nurvegese SINTEF hà sviluppatu un sistema di accumulazione di calore basatu annantu à materiali à cambiamentu di fase (PCM) per sustene a pruduzzione fotovoltaica è riduce i carichi di punta. U cuntainer di a batteria cuntene 3 tunnellate di biocera liquida à basa d'oliu vegetale è supera attualmente l'aspettative in l'impianto pilotu.
L'istitutu di ricerca indipendente norvegese SINTEF hà sviluppatu una batteria basata nantu à PCM capace di almacenà l'energia eolica è solare cum'è energia termica utilizendu una pompa di calore.
U PCM pò assorbe, almacenà è liberà una grande quantità di calore latente in un certu intervallu di temperatura. Sò spessu usati à livellu di ricerca per rinfriscà è mantene caldi i moduli fotovoltaici.
«Una batteria termica pò aduprà qualsiasi fonte di calore, basta chì u refrigerante furnisca calore à a batteria termica è u rimuova», hà dettu u ricercatore Alexis Sewalt à pv. «In questu casu, l'acqua hè u mediu di trasferimentu di calore perchè hè una bona scelta per a maiò parte di l'edificii. A nostra tecnulugia pò ancu esse aduprata in prucessi industriali chì utilizanu fluidi di trasferimentu di calore pressurizati cum'è u diossidu di carbonu pressurizatu per rinfriscà o congelà i prucessi industriali».
I scientifichi anu piazzatu ciò ch'elli chjamanu una "bio-batteria" in un cuntinadore d'argentu chì cuntene 3 tunnellate di PCM, una bio-cera liquida à basa d'olii vegetali. Si dice chì hè capace di scioglie si à a temperatura di u corpu, trasfurmendu si in un materiale cristallinu solidu quandu diventa "freddu" sottu à 37 gradi Celsius.
«Questu hè ottenutu aduprendu 24 piastre dette tampone chì liberanu calore in l'acqua di prucessu è agiscenu cum'è vettori d'energia per sviallu da u sistema di almacenamentu», anu spiegatu i scientifichi. «E piastre PCM è termiche inseme rendenu Thermobank compactu è efficiente».
U PCM assorbe assai calore, cambiendu u so statu fisicu da solidu à liquidu, è dopu libera calore mentre u materiale si solidifica. E batterie ponu tandu scaldà l'acqua fredda è liberalla in i radiatori è i sistemi di ventilazione di l'edifiziu, furnendu aria calda.
«A prestazione di u sistema di accumulazione di calore basatu annantu à PCM era esattamente ciò chì aspittavamu», hà dettu Sevo, nutendu chì a so squadra hà testatu u dispusitivu per più di un annu in u laburatoriu ZEB, chì hè gestitu da l'Università Norvegese di Ricerca (NTNU). «Utilizemu a più energia solare pussibule di l'edifiziu. Avemu ancu trovu chì u sistema hè ideale per a cusì detta rasatura di punta».
Sicondu l'analisi di u gruppu, a carica di e biobatterie prima di l'ora più freta di a ghjurnata pò aiutà à riduce significativamente u cunsumu d'elettricità di a rete prufittendu di e fluttuazioni di i prezzi spot.
«Di cunsiguenza, u sistema hè assai menu cumplessu chè e batterie cunvinziunali, ma ùn hè micca adattatu per tutti l'edificii. Cum'è una nova tecnulugia, i costi d'investimentu sò sempre elevati», hà dettu u gruppu.
A tecnulugia di almacenamentu pruposta hè assai più simplice chè e batterie cunvinziunali perchè ùn richiede micca materiali rari, hà una longa durata di vita è richiede una manutenzione minima, secondu Sevo.
«À u listessu tempu, u costu unitariu in euro per kilowattora hè digià paragunabile o inferiore à quellu di e batterie cunvinziunali, chì ùn sò ancu prudutte in massa», hà dettu, senza specificà dettagli.
Altri circadori di SINTEF anu sviluppatu pocu fà una pompa di calore industriale à alta temperatura chì pò aduprà acqua pura cum'è mezu di travagliu, a temperatura di a quale righjunghje i 180 gradi Celsius. Descritta da a squadra di ricerca cum'è "a pompa di calore a più calda di u mondu", pò esse aduprata in una varietà di prucessi industriali chì utilizanu u vapore cum'è vettore energeticu è pò riduce u cunsumu energeticu di una struttura da u 40 à u 70 per centu perchè pò recuperà u calore di scarto à bassa temperatura, secondu u so creatore.
This content is copyrighted and may not be reused. If you would like to partner with us and reuse some of our content, please contact editors@pv-magazine.com.
Ùn viderete nunda quì chì ùn funziona micca bè cù a sabbia è chì mantene u calore à temperature più alte, dunque u calore è l'elettricità puderanu esse almacenati è prudutti.
Mandendu stu furmulariu, accunsentite à l'usu di i vostri dati da pv magazine per publicà i vostri cummenti.
I vostri dati persunali seranu divulgati o altrimenti spartuti cù terze parti solu per scopi di filtraggio di spam o cum'è necessariu per a manutenzione di u situ web. Nisun altru trasferimentu serà fattu à terze parti, salvu chì ùn sia ghjustificatu da e lege applicabili à a prutezzione di i dati o chì u pv sia ubligatu da a lege à fà cusì.
Pudete revucà stu cunsensu in ogni mumentu in u futuru, in quale casu i vostri dati persunali seranu sguassati immediatamente. Altrimenti, i vostri dati seranu sguassati se u pv log hà trattatu a vostra dumanda o se u scopu di almacenamentu di dati hè statu rispettatu.
I paràmetri di i cookies in stu situ web sò impostati per "permette i cookies" per dà vi a megliu sperienza di navigazione. Sè cuntinuate à aduprà stu situ senza cambià i vostri paràmetri di cookies o cliccate "Accetta" quì sottu, accettate questu.
Data di publicazione: 24 d'ottobre di u 2022